S-au împlinit 52 de ani de la inaugurarea Dacia

 

În istoria Argeșului data de 20 septembrie, are două semnificații. În urma cu 46 ani, pe 20 septembrie 1974 a fost dat în folosință Transfăgărășanul, și tor pe 20 septembrie 1968, la Colibasi, a fost inaugurată prima uzina de autoturisme din România.S-a întâmplat în 20 septembrie 1974: Inaugurarea oficială a drumului naţional Transfăgărăşan, care leagă Muntenia de Transilvania; cuprinde cel mai lung tunel rutier din România (887 m), situat la cea mai mare înălţime (2042 m). „Drumul printre nori”, așa cum mai este denumit traseul, Transfăgărășanul, măsoară aproximativ 151 km și face parte din DN 7C, drum ce începe din județul Argeș, sat Bascov, și se intersectează cu DN1, lângă comuna Cârțișoara, între Sibiu și Brașov. Transfăgărășan a fost construit între aniii 1970-1974, pe o durată de patru ani și, conform datelor oficiale, aproximativ 40 de oameni și-au pierdut viața în construirea traseului. Inaugurarea traseului a avut loc pe data de 20 septembrie, 1974. Traseul pe care se desfășoară drumul Transfăgărășan începe din comuna Bascov din Județul Argeș și trece prin fața hidrocentralei Vidraru, apoi urcă spre Cetatea Poenari.Ajunge pe Barajul Vidraru, trece de trei tunele scurte, trece de baraj și lasă în partea stângă Lacul Vidraru, ajungând la Cascada Capra. Trecerea de la Capra la Bâlea Lac este făcută printr-un tunel de aproximativ 887 de metri, Tunelul Bâlea, cel mai lung tunel din România. Este un tunel iluminat electric și ventilat natural și are o înălțime de aproximativ 4,4 m, lățime de 6 m și un trotuar de un metru. Pentru cel mai spectaculos traseu din țară, Transfăgărășan, s-au folosit aproximativ: 3 milioane de tone de rocă ce au fost dislocate; 290.000 de metri cubi de material pentru zidărie; 41.000 de metri cubi rocă au fost escavați pentru construcția tunelului Capra-Bâlea; 20 de tone de dinamită; 3,573 tone de ciment; 89 tone oțel beton; 24.000 de ancore; 129 tone plase sudate; 14.200 m pătrați cofraje; 1.750 m liniari tuburi confecționate din beton; 4.100 m liniari țeavă; 50 tone de confecții metalice; 6.900 m cubi nisip; 6.000 m cubi pietriș; 3.000 tone cribluri; 740 lămpi pentru iluminat; s-au realizat 830 de lucrări transversale.Traseul Transfăgărășan trece prin trei tunele mai scurte și ajunge pe Barajul Vidraru, de 307 m, care leagă Munții Pleașa și Vidraru. După baraj, drumul continuă lăsând pe partea stângă Lacul Vidraru și continuând să urce cursul văii râului Capra. Până în golful alpin, lângă Cabana Capra, drumul ajunge până la intrarea sudică a tunelului Capra-Bâlea, pe sub creasta Munților Făgăraș, între Vârfurile lezerul Caprei (2414 m) și Paltinul (2398 m). În partea nordică a drumului, Transfăgărășanul trece și prin rezervația naturală Golful Alpin al Munților Făgăraș, între Podragu-Suru și Valea Bâlii. Drumul trece pe lângă lacul glaciar Bâlea și urmează o coborâre abruptă în serpentine, pe o lungime de 13 km. Ulterior, Transfăgărășanul trece prin apropierea cascadei Bâlea, cea mai mare cascadă în trepte din România, aflată la o altitudine de aproximativ 1230 m. Drumul continuă și ajunge la Cabana Bâlea Cascadă, iar de acolo până la intersecția cu DN1, în apropiere de comuna Cârțișoara mai sunt aproximativ 21 de km. Inaugurarea oficială, în prezența lui Nicolae Ceaușescu, a avut loc în data de 20 septembrie 1974, dar lucrările au mai continuat încă câțiva ani, pentru asfaltarea sa și alte activități conexe, fiind finalizate în forma actuală în 1980.În 1974, o dată cu inaugurarea oficială a drumului, s-au ridicat și inaugurat două monumente închinate militarilor care au contribuit inclusiv cu viața lor la construirea Transfăgărășanului.În urma vandalizărilor și neglijenței, monumentele inițiale s-au deteriorat masiv, așa că în septembrie 2009, la aniversarea a 35 de ani de inaugurarea șoselei și a 150 de ani de la înființarea armei geniu, acestea au fost restaurate integral de militarii Batalionului 136 Geniu „Apulum”.Astfel, pe versantul nordic, la cota 1200, se înalță „Poarta Geniștilor”, un colț de stâncă străpuns de drum, purtând o placă pe care stă înscris: „Înfruntând greutăți deosebite, trupele de geniu ale Armatei României au deschis drumul Transfăgărășan, străpungând această zonă în martie 1971. În amintirea evenimentului, bravii geniști, care s-au dovedit mai tari decât stânca, au denumit acest loc POARTA GENIȘTILOR“.Urcând încă câțiva kilometri, la cota 1600 se găsește „Poarta Întâlnirii”, un monument pe a cărui placă stă înscris: „ În această zonă s-au întâlnit în ziua de 16 august 1971 două subunități de geniu care lucrau la deschiderea drumului Transfăgărășan din sensuri opuse. În amintirea evenimentului, bravii geniști au denumit acest loc POARTA ÎNTÂLNIRII“.

Drepturi de autor

Materialul de pe acest site (textele și imaginile existente) nu poate fi reprodus parțial, integral sau modificat fără citarea sursei și permisiunea anterioară explicită oferită prin acord scris de către autorii deținători de drepturi asupra materialului. © 2022

Date de contact


E-mail: contact@gazetademioveni.ro

51
52
53
54
Gazeta de Mioveni
stats for wordpress
wordpress visitor